Ziua indragostitilor ?

Era pierduta in gandurile ei , in sentimente,in lacrimi . Era prinsa in trecut. Si azi ii treceau prin minte toate amintirile legate de el .Nimic din ce o inconjura nu ii atragea atentia. Era totusi o zi friguroasa ,pentru saptmana calda ce parea ca ii incalzeste catus de putin inima. Cu castile in in urechi porni in cautare..In cautarea unui loc linistit , in cautarea unor noi imbratisari specifice lui , poate in cautarea lui . Lacrima curgea pe obrazul ei rece ,atat de rece ,zambi isi aminti probabil ceva . Lacrima ei se oprise in gropita ,formand parca o balta. O balta a amarului, a iubirii de demult , a pasiunii arzatoare din sufletul ei . Isi aminti ca era ziua indragostitilor . Se presupunea ca acum trebuia sa ii sara in cale cu un trandafir sau macar un ' te iubesc' si sa ii fure cate un zambet la fiecare cuvant spus de el . Pentru ca el o facea fericita . Ii era exagerat de dor de el .Uneori se gandea cum ar fi sa o calce o masina si sa i se stearga ca prin minune acele amintiri .Era o zi rea pentru ea. Canta aceeasi melodie ,era pe repeat in playlist-ul ei . Simtea melodia cum ii curge prin vene , iar amintirile ii apasau sufletul. S-a uitat in stanga si in dreapta , aleile erau pline de cupluri fericite,ce se sarutau cu pasiune , nesimtind frigul de afara pentru ca iubirea lor ii incalzea,contopinduse si formand un intreg , si de florarii cu mii de trandafiri . Era magic . Ea de ce nu putea fi ca acele cupluri ? Sa il aibe langa ea ? Isi framanta zilnic sufletul cu aceste intrebari . Si isi cauta in ea raspunsuri , dar inrebarile o ardeau si pe fata se instalau lacrimi de dor. Si ura din tot sufletul ziua indragostitilor. Ura ceea ce odata poate ca era important pentru ea , dar el a distrus acea bucurie cand o parasise.

Isi sterse lacrimile , si isi afisa un zambet fals ,isi savura cafeaua ce si-o lua in fiecare dimineata de la cafeneaua ei favorita,mergand neobservata printre cupluri .

Ce se afla in spatele...

Gandindu-ma la tine ..pot vedea nuanta si reflectia depresiei mele .Pot vedea profilul fantasmei din interiorul meu .Si nu m-am oprit din fumat , si nu pot dormi ,si in mijlocul singuratatii inca ma gandesc la tine ..Si pot vedea de aici amintirile mele urmarindu-te,pot vedea profilul umbrei mele pe perete. Si nu indraznesc sa incep sa te uit in sfarsit ,pentru ca ma sperie sa descifrez ceea ce este in spatele tau ..

Dar ce se afla in spatele unei lacrimi ?

Ce se afla in spatele fragilitatii ?

Ce se afla in spatele unui ultim adio ?

Ce se afla in spatele unei iubiri incheiate ?

Ce se afla in spatele tuturor acestor lucruri ?

Dar stiu ca atunci cand voi sti raspunsurile,speranta mea v-a renaste.

I will always love you.

Si in final cand am crezut ca am uitat , te-ai intors.Te-ai intors in amintiri, in suflet, in fiinta mea. Mi-e frica sa ma mai atasez de cineva .Mi-e frica de tine,de iubirea care ti-o port. Dar totusi cum s-a terminat ?Am terminat-o din cauza mea , sau a ta ? Aceeasi intrebare mi-o pun zilnic, si raspunsul ma tine ca pe jar.Dar ai disparut, nu te mai vad in imprejurimi,sunt doar eu singura,stinghera cu amintirea ta, cu dorul unei imbratisari calde,dorul de a-mi spune " te iubesc",modul in care ma strigai . Nu mai suport. Nu suport gandul ca te-ai folosit , ca te-ai distrat ,ca am crezut cuvintele tale, ca mi-am deschis sufletul in fata ta , desi nu te cunosteam .Mi-ai vandut fericirea.Mi-e frica sa te reintalnsc.Mi-e frica sa iti vad dinou acea privire calda.

Si totusi mi-e atat de dor de ele..

Ninge ..

Si ninge , si nu mai simte caldura ce ii invelea sufletul rece .Statea in patul gol isi stranse cearsaful puternic si cauta in ea ,in sufletul ei , in amintiri glasul lui , imbratiarile lui calde, caci urla in sufletul ei de ceva timp dupa toate, dupa el .

Nu mai simtea nimic, inima era impietrita , stinsa ,nu avea nici un sens. Frigul o cuprindea ,caci vroia sa simta iarna. Rascolea in sufletul ei , chiar vroia sa simta din nou , sa il simta din nou.

S-a asfixiat in lacrimi , s-a ghemotocit in pat si cauta disperata un raspuns, un sarut orice , dar nu gasea nimic.

Chiar daca ea mai simtea ceva pentru el ,el nu mai simtea nimic pentru ea , poate nu simti-se niciodata nimic, nu mai avea rost sa lupte ,sa se zbata , era totul in zadar . Constientiza ca nu il v-a mai simti,si degeaba mai spera ,degeaba se mintea, vroia sa il auda ,si degeaba il striga .

Renuntase. Sufletul ei renuntase.

Urmatoarea poveste.

Era acolo , dar rupta de realitate, cazuta in ganduri , era o atmosfera de nepasare haotica. Vroia sa se atinga de timp ,vroia sa-l dilate , sa-l opreasca ,sa-l lase sa curga , sa-l coaguleze, sa-l franga , dar stia ca e incontestabil si ca necontenit este doar prezentul eteric, efemer,inexistent. Isi zgudui capul , se uita in gol , apoi isi porunci, stabili si si-a afirmat in sinea ei ca prezentul este prezent. Lacrima rece ii ofilea zambetul de odinioara.

"Eram fericita " .

Murmura ea printre lacirmile ce parca ii stingeau buzele inflacarate .

Dar ea ce tot indruga ? Era atunci ,acolo si poate a mai fost odata si va mai fi . Aceeasi poveste la nesfarsit .

Incepu ploaia. O seducea dinou , o primea precum o izbavire , isi dorea sa spele vina ce o purta in suflet , sa-i stearga greselile , si sa ii readuca speranta. Era doborata de amintirile cu el ,cu el totul era frumos , cu el visa frumos , el era totul .Si acum nu mai era nimic.

Dar si-a sters lacrimile si a plecat mai departe ,cu aceeasi durere in suflet si aceeasi pasi greoi, plini de durere .

Dor.Lacrimi.Infinit.

Si ea se uita des inapoi ,cu ochii goi ,se pierduse in fum ,prafuri,si foi ca sa uite de el. Simtea nevoia de ceva nou. Nu ii era dor de el, ii era dor de ce a fost intre ei . Se ineca in lacrimi , ii spunea ca poate sa isi i-a iubirea inapoi.Statea pe malul marii ,cu privirea in gol si lacrima rece iar aparu pe obrazul ei plapand.Auzea un strigat mut. Vedea cum valurile se spargeau .Era cu gandul la el . Si stia cum pica, cum nu mai avea nimic ,ca nu mai tinea nimic langa ea din ce avea, o sfasia sentimentul ca nici macar el nu mai era.Cum ii zguduia inima ecoul sentimentului de nimic ,cum de saptamani intregi tipa inauntrul ei de dorul imbratisarii lui ,pentru ca avea inima inghetata si nu o intelegea nimeni .Si spera ca o sa se bucure cand el v-a simti macar jumatate din ce a simtit ea .Au fost atatea nopti nedormite,certuri nesfarsite,lacrimi varsate pentru el ,in zadar . Nu merita asta , defapt nu o merita el ..

Decor de lacrimi .

Toti ma vad la tarmul unui ocean de lacrimi . Ele im ofilesc zambetul inocent..Imi macina sufletul . Ma ucide , pastrandu-mi vina in suflet , vestejindu-ma pe dinauntru, simtind cum incetul cu incetul fiecare parte a corpului se stinge.

Simteam dezamagire,bezna , melancolie,lacrimi, dor ,regrete, suspine,iluzii.Si nu le simteam in aceeasi ordine. Oricum ajungeam mereu la acelasi sentiment : suferinta. Sunt multe de spus despre suferinta , in special latura grea. Dar suferinta este mult mai complexa de atat .Dar uneri este si izbavitoare. Nu pot sa traiesc din asta la nesfarsit, si sper ca va veni o zi cand el , imi va strapunge o raza de soare in sufletul meu . Sa nu mai simt cum ma sting , cum ma apasa sentimentul de vinovatie..