Tripuri.Vise.Iluzii sparte .

Si amintirile raman gravate , riduri odata cu timpul ..Parea simplu sa uit, dar uneori eram nesigura .Eram pierduta intre trecut si viitor. Lumea indiferenta nu simtea, nu puteam lega sentimentele de cuvinte. Nu puteam imagina iubirea mai presus de zambete . Am cautat un refugiu sufletesc.Fara sperante am alergat disperata in cautarea acestui refugiu .Ma asfixiam cu lacrimi amare. Eram prostita de cuvinte si iluzii false. Si in final am decis sa dau uitarii atunci cand plecase.Si totusi inca vreau sa dau uitarii la tot ce a fost. Mi-am dat seama ca ce era banal , cu el prindea sens. Dar legatura dintre noi nu vroiam sa se termine .. Si totusi s-a terminat. Si el era sufletul cald ce l-am asteptat atata timp , refugiul pe care il cautam era alaturi de el .Si acum nu pot sa mai fiu aceeasi cand totul e schimbat , nu pot sa nu fiu indiferenta ,cand totul m-a marcat . Ma simteam abandonata . Si mi-am dat seama ca iubirea este un lucru ce se simte, nu zis prin cuvinte care odata si odata le vei uita .

Goodbye my hopeless dream..

Si as fi vrut sa opresc timpul .

Si as fi vrut sa nu ma trezesc din acel vis .

Si as fi vrut sa mai raman o clipa cat un veac in inima ta .

Si as fi vrut sa imi vezi focul din ochi cand eram langa tine.

Si as fi vrut sa nu ratacesc stinghera pe strazile goale.

Si as fi vrut sa nu imi mai traiesc intens orice iluzie.

Si as fi vrut sa nu mai am cosmaruri .

Si as fi vrut sa mai raman langa tine sa ma inveti sa iubesc.

Si as fi vrut sa privesti cum privesc eu gesturile mele de iubire.

Si as fi vrut sa adorm dinou cu chipul tau in gand.

Si as fi vrut atatea lucruri .

Si as fi vrut sa fii langa mine mereu .

Si as fi vrut sa ma cunsti cum nimeni nu m-ar fi cunoscut.

Si as fi vrut sa nu renunt la tot.

Si as fi vrut ca valurile sa nu imi distruga sperantele.

Si as fi vrut ca ceea ce ti-am spus sa fie mai presus de vorbe.

Si as fi vrut sa stii ca ceea ce am simtit a fost mai presus de zambete sau lacrimi .

Si a fi vrut ca nimic sa nu mai conteze pentru mine in aceasta lume frivola.

Dar nici macar timpul nu am reusit sa il opresc. Pentru ca sunt doar o simpla muritoare .

Obscur.Dor.Infinit .

Partea II

Era confuza , nu mai intelegea nimic. Se tortura cu intrebari :

„De ce ? Am facut ceva ?! „

Nu putea constientiza. A mers dinou in bucatarie. Nu gandise daca ceea ce vroia sa faca era bine Se repezi la sertar . Gasi pastilele. Le lua pe nerasuflate , si apoi lua cutitul si niste taieturi adanci innecate in sange atragea atentia asupra mainii firave . Ii placea.. Nu mai simtea durerea . Acumulase prea multa ura..Era imuna la durere.Se schimbase.. Nu mai era aceeasi . Decizia lui o schimbase ..

Lesina. Dupa cateva minute bune, se hotara sa mearga dinou in pat. Vroia sa planga iar , dar nici macar lacrimi nu mai avea. Ura o coplesea. Ii distrugea orice seniment. Parca nu iubise niciodata ..Desi nu era asa .. Iubise cu adevarat .

In mintea ei se derulau toate acele amintiri , parca luate dintr-un film , cu un final trist. Isi pusese mainile in jurul soldului , mintea fixata asupra lui . Astepta sa se iveasca zorii zilei .Adormise intr-un final cu gandul la el , si cu lacrimile care inca nu se uscasera pe tenul ei prea perfect .

Rasari soarele. Nici macar zorii zilei ce o trezeau dimineata cu un zambet nu o mai alinau , nu vroia sa se trezeasca , nu vroia sa planga dinou . Deja lacrimile ei erau uscate ..

Durerea pusese stapanire pe corpul ei .Statu toata ziua in pat , nu inceta sa isi aduca aminte de momentele cand era fericita , cand era alaturi de EL... Bufni in plans. Intrsese capul .. vazuse patul gol . Isi aminti de diminetile cand el se trezea , o saruta puternic , isi mula corpul de al ei , contopindu-se si formand un intreg .Ii era dor de momentele acelea.

Era aproape seara, ea statea in pat cu ochii la ceas .Se gandea .. Era rupta de lumea reala . Era profund prinsa in amintiri ,amintiri patate cu lacrimi ..Se ridica brusc din pat , nu ca alta data ce pasea suav , gratios ca o balerina ,de frica sa nu ii strice lui somnul dulce , si sa ii admire in tacere chipul angelic.

Dar toate acestea au ramas doar amintiri pentru ea...

(Prima parte este pe blogul Rebeccai :http://smoke-the-rainbowxd.blogspot.com/ )

Toamna...

Ea chiar simtise atunci venirea toamnei...Si ii placea.. Ii placea toamna pentru ca asa era si in sufletul ei . Se trezise dimineata, nu vroia nimic. S-a imbracat,s-a dus spre usa,dar si-a adus aminte ca uitase ceva ..se intorsese si isi luase hanoracul de un alb prea imaculat pentru piesajul mult prea vanat . S-a dus in parc. Simtea fosnetul frunzelor, se bucura de prima zi de toamna ,totusi prea friguroasa.Ii placea toamna chiar mult.. Ii placea pentru ca isi amintea.. isi amintea de el ..de tot. Avea sufletul amarat. Se uita in palmele ei ,parca vedea sange, simtea cum bea sufletul toamnei, nu era fericire. Dar deja devenise imuna la tristete. Ii placea asa, nu se caracteriza drept o persoana vesela, dar prin alegerea anotimpului ei preferat se intelegea totul . Vedea ca verdele infocat al copacilor disparuse , totul era vestejit. Vazu un cuplu ..se tineau strans la piept unul pe altul .. si-a adus aminte ca si ea era asa.. I se asternu pe fata o urma de zambet..Trecu mai departe.. Ochii i se umezira si i se parea ca vantul miroase a moarte ..nimic nu o imbata mai mult ca acest gand .. de ce ? nu stia sau nu vroia in sinea ei sa isi recunoasca adevarul .. Credea ca daca va afla ,misterul si magia vor disparea.. si toamna nu i-ar mai fi placut.. Era una si aceeasi cu toamna . Mult prea amortita,se intinse pe iarba si simti un fior rece ..Si-a amintit dinou de prima zi de toamna petrecuta cu el ,acum avea zambetul plans , nu mai simtea sarutarea lui calda, el nu ii mai aducea primavara in suflet desi era toamna afara.. Ii era mai bine inecata in lacrimi de dor si amaraciune..Razele de soare se izbira de obrajii ei reci . Nu se simtea tocmai bine, vroia sa fie frig, sa simta durerea ,sa fie fericita in modul ei .. Se intoarse acasa ,pusese capul pe perna moale si adormi asfixiata de siroaiele de lacrimi ..