joi, 8 iulie 2010

Rain..


Ploua de ceva ore.. Si imi place..imi place sa dansez in ploaie.. sa simt stropi reci ca o statuieta izbinduse de obrazul meu .Imi place pentru ca ma linisteste. Imi place pentru ca pot sa imi amintesc momentele frumoase. Pentru ca nu imi mai pasa.Nu-mi pasa de nimic atunci cand ploua.
Si azi eram acolo. Uda leoarca,dansand in ploaie il asteptam . Asteptam sa il revad. Sa ii simt parfumul care odata ma imbata .Eram fericita,puteam sa il mai vad odata. Dar nu a fost. Si iar am simtit cum miile de sperante s-au dus. Nu mai aveau sens. O facusem dinou. Construisem sperante pe o temelie subreda.Am lasat capul in jos si priveam cum picaturile mari si reci faceau un dans in jurul meu .Si am simtit cum inauntru meu inima nu mai era din portelan.Parca se topise. Era dinou "vie". Si imi era mai dor de cat imi puteam imagina. Dar erau doar sentimente stupide. Pentru ca imi faceam iluzii degeaba. Sa vina el prin ploaie sa stea afara? Nici nu banuia ca eu o sa fiu acolo. Bineinteles, nici nu vroia sa ma vada. Dar totusi l-am asteptat. Nu avea nici un sens.Dar vroiam sa il vad.Vroiam sa il iau in brate macar pentru ultima data.
Si totusi nu aveam de gand sa ii spun ca mai simt ceva. In fata lui vroiam sa par aceeasi fata indiferenta,fara suflet.Nu aveam de gand sa ii spun ca inca mai tin la el. Vroiam sa cred ca atunci cand va aparea ,mi se va asterne pe buze un zambet adevarat ,si ploaia sa se opreasca atunci cand ma pierdeam dinou in ochii lui .
Dar daca aparea ? Sentimentele mele se reaprindeau, ma blocam, nu mai puteam sa scot vreun sunet.Parca cineva putea sa imi scoata bateriile si sa ma opresc atunci cand eram in preajma lui .Si el nu stia asta.. De ce ? Pentru ca niciodata nu am stiut sa imi arat sentimentele in fata lui ..

miercuri, 7 iulie 2010

Cu totul altceva.


Mda, chestia e ca imi e dorr, si e vara si ma doare . Pentru ca nu vroiam ca vara mea sa fie asa.Vroiam sa fie cu totul altfel. Sa ma bucur de parfumul verii, sa urlu de fericire ,sa ma joc carti, cu punga de seminte,berea si tigarile langa mine, sa rad la orice gluma. Vroiam sa fie perfecta vara asta. Si nu e. Vroiam ceva nou vara asta. Sa cunosc alte persoane.Si degeaba.In zilele ploaioase stateam cu ochii pe ceas. Si vedeam cum limbile se misca din ce in ce mai greu .
Dar ma gandesc mai e putin din vacanta . Iar pleaca vara . Asa ca am sa pretuiesc fiecare raza de soare. Fiecare strop de ploaie. Am sa ies in ploaie sa dansez. Am sa tip din orice lucru. Vreau sa ma distrez din ce mi-a mai ramas din vacanta . Ca in fond doar asta mi-a ramas .Vacanta. Nimic altceva.
Si ce am facut eu ? Am invatat sa rad sarcastic. Sa mi se afiseze pe fata un zambet fals. Si ca nimeni sa nu stie ce e in sufletul meu . Sa rad chiar daca nu vreau . Sa am zambetul pe buze de dragul celorlalti. Pe scurt am avut o masca. O masca, care s-a uzat, care toata lumea incepea sa vada diferenta dintre acea ea indiferenta, fara sentimente, si acea ea care purta o masca.Si m-am hotarat . De ce sa imi aduc aminte de momentele din vara in care radeam ironic si aveam un zambet fals,aveam inima de portelan , si sa ma mint pe mine insami ca am avut o vara fericita ?Nu. Incepand de maine vreau sa ma schimb. Vreau sa stiu ca am avut amintiri frumoase din vara, nu doar sa cred eu asta ,sa ma mint,sa am amintiri din sticla. Nu mai vreau sa tin in mine toate lucrurile de care nu ar trebui sa imi pese. Si totusi am sa pastrez o parte din "vechea" eu .Dar gata, stop,vreau sa ii dau restart.Si totusi am sa imi amintesc mereu de cum ii minteam foarte frumos pe ceilalti ,ascunzandu-mi adevaratele sentimente. Am sa imi amintesc de melodiile melancolice.Mereu am sa imi amintesc...
Anyway.. De acum vreau sa fie totul cum mi-am planificat de la inceput.
-sa ma indragostesc.
-sa am relatii de vara .
-sa rad in prostie.
-sa topai.
-sa tip.
sa imbratisez.
-sa radiez de fericire.

Asta am vrut sa fac vara asta. Ma rog. Si daca amintirile vor patrunde dinou in mintea mea? Daca voi deveni vechea eu ?Daca voi fi nevoita sa port aceeasi masca de care se vor plictisi toti ?Si daca voi simti ca lipseste ceva din viata mea?Coaie, fix de asta imi este frica.Sa nu devin cea dinainte.Nu mai vreau,nu mai suport,nu inteleg ce se intampla cu mine. De ce am sentimentele astea?La un moment dat fericirea din inauntru meu va vrea sa iasa la suprafata.Nu inteleg..Si iar va trebui sa dau restart. Si tot asa la nesfarsit..